“Multe lucruri nu le vedem fiindcă le privim prea de aproape”
-Lucian Blaga-
De câte ori v-ați întrebat de-a lungul vieții : “oare cum ar trebui să îmi trăiesc eu viața”?
Probabil niciodată, deoarece nu avem nevoie de aceasta întrebare. Viața se trăiește pur și simplu. Deși avem nevoie de o adaptare permanentă la schimbările de zi cu zi, o facem natural, fără a conștientiza măcar acest proces. Experiențele trăite încă din primii ani de viață ne ajută să ne creionăm drumul. Știm ce e bine și ce nu, ne-au spus-o de nenumărate ori părinții, ne-am însușit –cu sau fără voie- un întreg cod de reguli pe care aceștia s-au străduit din răsputeri să ni-l formeze. Apoi au fost prezenți în viața noastră profesorii, rudele, vecinii și toți ceilalți cu care am interacționat.
Și astfel lucrurile au decurs de la sine. Uneori mai liniștit, alteori mai agitat, cu realizări dar și cu mici obstacole, cu stări de bine dar și cu trăiri nedorite. Cu evenimente de viață așteptate dar și, uneori, cu mici necazuri. La toate acestea am reușit, zi după zi, să le facem față.
“Stai drept și fă-i fată, e așa o complicată viață…” (ne spunea Florian Pittiș)
Și chiar asta facem. Zi după zi îi facem față vieții! De obicei fără eforturi deosebite…Uneori avem șansa de a fi sprijiniți de oameni apropiați, alteori ei sunt departe de noi. Uneori putem apela la prieteni, alteori ei sunt ocupați și absorbiți în propriile probleme. Uneori avem șansa unei bune stări de sănătate, alteori chiar și corpul nostru are nevoie de îngrijire. Și, cu toate astea, ne descurcăm…
Atunci când totul merge bine, în momentul în care am reușit să ne atingem scopurile propuse, am uitat deja de toate piedicile găsite pe drum. Suntem mulțumiți de noi înșine, liniștiți, încrezători în propriile forțe.
Se întâmplă însă că, la un moment dat, să începem să resimțim oboseala drumului parcurs . Suntem tot mai obosiți, ne este tot mai greu să luăm decizii, ne punem întrebări privind viitorul: “oare suntem pe drumul cel bun sau ne-am rătăcit prin hățișurile vieții” ? Și totuși știm că trebuie să mergem mai departe! Privim în jur și nu vedem nici un indicator de genul: “Acesta este drumul tău!” În adâncul ființei noastre avem răspunsuri dar și ele sunt contradictorii. Ce să alegem? Părinții nu mai pot alege acum pentru noi, profesorii au rămas în trecut. Ce facem?
Probabil că acesta este momentul în care luam în calcul psihoterapia.
Alte situații sunt cele în care am consultat deja medicul psihiatru și avem un diagnostic clinic. În aceste cazuri, de obicei, pacienții sunt deja sub tratament medicamentos.
Rolul psihoterapiei este acela de a susține procesul de vindecare sau, după caz, de remitere a simptomatologiei, acționând complementar cu substanțele chimice.
Conform modelului bio-psiho-social, recuperarea stării de sănătate înseamnă ameliorarea tuturor factorilor implicați în procesul patologic:
• Medicația se adresează factorilor biologici, prin reglarea nivelului mediatorilor chimici implicați în biochimia structurilor neuronale
• Psihoterapia identifică și produce modificări la nivelul tuturor factorilor psihologici implicați (factori predispozanți, precipitanți, favorizanți)
• Tot în procesul psihoterapiei pacientul poate identifica modalități de schimbare efectivă a unor condiții sociale nefavorabile
Medicația este utilă (uneori absolut necesară!) în situațiile de criză, atunci când pacientul trăiește emoții puternice. În acele momente pacientului îi este extrem de dificil să se concentreze pe discursul logic –rațional al terapeutului, să colaboreze cu acesta.
În momentul în care simptomele se ameliorează, introducerea psihoterapiei, la început în paralel cu medicația, poate facilita ulterior retragerea acesteia (doar cu acordul medicului psihiatru -respectând strict indicațiile acestuia!). Aceasta deoarece pacientul și-a înțeles modelul problemei și a reușit să își însușească modalități mai adaptative de a face față situațiilor dificile.
Psihoterapia înseamnă, de multe ori, restructurări complexe la nivelul structurilor de bază ale personalității. Acesta este și motivul pentru care durata psihoterapiei este mai mare decât a unei intervenții cu specific de consiliere.
Pot să îți fiu de ajutor?
Scrie-mi pe adresa: rodicasavaczki@yahoo.com
sau sună-mă: 0723 253 431