- “De ce sa aleg sa platesc pentru sedinte individuale de psihoterapie, cand informatii despre cum sa imi construiesc o viata sanatoasa si fericita exista peste tot si din abundenta?”
- “De ce as mai fi interesat de un proiect individual, astazi in anul 2023, cand standardizarea pare solutia la indemana – este directia societatii contemporane?
Sunt intrebari de bun simt, pe care ni le-am pune oricare dintre noi. Am ales sa scriu acest material, in calitate de psiholog cu aproape 20 de ani de practica in psihoterapie, ca un semnal de avertizare:
“Consumati cu masura mesajele adresate dezvoltarii personale! In doze moderate, acestea va pot fi de ajutor insa excesul dauneaza grav sanatatii! Pentru informatii suplimentare, adresati-va medicului specialist sau psihoterapeutului”.
A cumpara sau a prelua, en gros, “psihoterapie la promotie” pe principiul: “ai /n-ai nevoie, hai sa luam ca nu are ce sa strice, oricum este ieftina…!”… nu este intotdeauna cea mai buna idee. Desigur, exista materiale educationale difuzate in spatiul public in care facem cunostinta ,de exemplu, cu principiile unei gandiri sanatoase. Asemenea informatii ne pot fi de un real ajutor atunci cand traversam perioade mai dificile. Daca avem insa nevoie de mai mult, pentru a depasi de exemplu traume ale trecutului, care sunt oare sansele sa identificam corect “produsul” de care avem noi nevoie si sa intocmim, noi pentru noi, planul de autoajutorare?
Desi diferite ca si concepte, adesea dezvoltarea personala si psihoterapia se intrepatrund in practica.
Sa luam un exemplu din domeniul sanatatii:
Dupa o lunga perioada de timp in care am tot auzit mesaje de genul : “ Pentru sanatatea dumneavoastra , beti apa”, ,,Corpul nostru contine majoritar apa”, ,,Beti minim 2 litri de apa pe zi ” etc , citesc astazi online, tot mai multe articole cu avertizarea: “Aveti grija la intoxicatia cu apa!” Deoarece s-au intamplat cazuri in care persoane tinere, aparent fara probleme de sanatate, sa isi piarda viata datorita hidratarii excesive. Foarte trist ! Ciudat totusi: nu imi amintesc sa fi auzit, pana de curand, ceva despre cantitatea maxima de apa ce poate fi consumata fara riscuri … Adica, poate nici nu ne-am gandit macar ca ar putea exista si o limita maxima recomandata a acestui consum!
Ok … Acum am inteles: ce e prea putin, este insuficient dar poate fi uneori si prea mult, excesiv?
Se pare ca da . Asadar mesajul standard, desi in mare parte corect si bine intentionat, este unul adresat de fapt majoritatii populatiei, celor fara afectiuni cronice. Doar ca intotdeauna exista exceptii…. Autorii acestor mesaje standardizate nu au in vedere persoanele cu afectiuni cronice sau anumite particularitati fiziologice cum ar fi cei cu boli cardiovasculare, renale sau hepatice pentru care aportul hidric este necesar a fi stabilit de catre medicul specialist. Pe de alta parte, autorii respectivi nu au specificat vreo limita a consumului pentru simplul fapt ca nu au avut in vedere situatiile in care anumite persoane ar avea tendinta de a exagera, cum ar fi o persoana cu tulburare obsesiv-compulsiva sau cu tendinta spre ipohondrie.
Iar exemplele pe care le putem aminti sunt nenumarate…
Si atunci, poate ca pentru orice mesaj standard , exista si exceptii? Similar mesajelor trecute pe suplimentele alimentare: “daca nu exista o alta recomandare a medicului dv…” ar fi de dorit ca si mesajele adresate sanatatii mentale sa includa o nota similara: “daca terapeutul dv nu v-a oferit o alta recomandare…”?
Incepand cu revolutia industriala de la sfarsitul secolului al XVIII-lea, tot mai multe procese economice tind a fi automatizate. Este, fara nicio indoiala, mult mai eficient sa producem in serie: productivitate sporita, produse mai accesibile, costuri de productie mai mici, rezultate mai sigure, cu o singura conditie: ca materiile prime si operatiunile aplicate lor sa fie identice. Societatea contemporana nu poate fi gandita in afara alinierii la standarde . Astfel a aparut robotica, inteligenta artificiala, automatizarile in ansamblul lor.
Doar ca generalizarea proceselor presupune introducerea datelor intr-un sistem de operare care apoi va reproduce doar procesul. Daca datele sunt in numar limitat, stabilirea algoritmului va fi un proces relativ simplu. Cu cat avem insa de-a face cu mai multe variabile, cu atat codarea datelor devine mai dificila. Oare sistemul cognitiv uman (mintea umana) este un sistem ale carui date personale pot fi usor codate si introduse intr-un sistem informatic, pentru a elabora apoi algoritmul standard in vederea vindecarii?
In prezent, putem gasi o multitudine de materiale pe retelele sociale care ne ofera “strategii sigure” pentru a fi fericiti si a obtine succesul in viata.
Prescriptii de genul: “Evita stresul”, “Inconjoara-te de oameni pozitivi”, “Lasa deoparte gandurile negative”, “Tristetea te imbolnaveste , scapa de ea!” sunt prezente in discursul tuturor acestor creatori de continut online. “OK…. (veti spune) si ce ….nu este corect?” Ar fi foarte corect (o sa va raspund ) insa ce faceti atunci cand viata pare ca se incapataneaza sa va scoata in cale obstacole care va fac extrem de dificila aplicarea acestor recomandari?
“Gandeste-te la lucrurile bune din viata ta!”- iti recomanda insistent tanarul cu care natura a fost generoasa, imbracat dupa ultimele tendinte si cu un zambet generos, oferindu-ti propriul exemplu de reusita in viata. El iti promite acelasi rezultat cu singura conditia de a-i urma, perseverent, indicatiile. Posibil, daca tu ai fi exact in situatia lui, cu aceleasi date personale (bagaj genetic, experiente de viata, context actual). Doar ca tu nu esti el… ! Iar autorul respectiv nu face referire la situatiile particulare, situatii in care persoana in suferinta are foarte putine resurse la indemana (si nu din vina ei!) , situatii in care aplicarea standard a respectivelor prescriptii l-ar conduce chiar spre accentuarea conflictului psihic deja existent.
Presupunand ca nu apartii unei categorii defavorizate , se intampla sa fii chiar intr-un moment promitator al vietii – ai doar o problema de rezolvat : urmaresti materialul multimedia, pare ca iti poate fi de mare ajutor si chiar te straduiesti sa respecti prescriptiile cuprinse in acel material . Doar ca este posibil sa descoperi curand ca nu este atat de simplu cum pare… ca “a-ti ierta” (de exemplu) prietenul care tocmai te-a tradat, inseamna doar a face o afirmatie in care nu poti crede, ca de fapt nu o poti face, asa ca te vei simti si mai rau, coplesit de vinovatie (inseamna ca esti un om rau ?) si de autodepreciere (esti incapabil sa faci transformarea! ).
Apoi , citesti un alt material, in care ti se explica “Rolul nivelului scazut de magneziu in aparitia anxietatii” si brusc ai o revelatie: “Wow! Deci asta e! De aceea am eu atacuri pe panica!” Incepi si cauti prin farmacii suplimente cu doza maxima de magneziu. Dar atacurile de panica nu se opresc… Deoarece niciodata anxietatea nu poate avea drept cauza in sine deficitul de magneziu ! Spasmofilia, da. Dar spasmofilia nu este totuna cu anxietatea (adevarat, interpretarile eronate ale senzatiilor corporale pot declansa cresterea anxietatii). Si iar te simti vinovat si incapabil…
Si, in final, ajungi sa discuti cu un psihoterapeut pe care il informezi ca nu mai poti tolera starile prin care treci si ii ceri, imperativ uneori, sa iti spuna ce ai de facut ca sa rezolvi cat mai repede aceasta problema! Dar problemele psihologice presupun identificarea cauzelor si a dinamicii problemelor cu care te confrunti (depresia sau anxietatea reprezintand de fapt nu o cauza ci o consecinta a unui proces disfunctional de lunga durata). Si terapeutul iti va cere timp iar tu deja nu mai ai ingaduinta de a astepta…
Tot “standardizarea”(in realitate, prescriptii simpliste pentru probleme complexe) aduce frecvent presiunea de a trai CEEA CE TREBUIE (de a bifa obiectivele unui “TO DO LIST”) si, evident, de a scapa de CEEA CE NU AI VOIE sa traiesti (ceea ce apartine spectrului negativ).
Si in urma cu una, doua generatii oamenii isi stabileau obiective pe care si le doreau indeplinite. Si ei doreau sa fie fericiti si sa nu traiasca emotii negative. Astazi insa urmasii lor TREBUIE sa isi fixeze anumite obiective , pe care apoi TREBUIE sa si le duca la indeplinire. Inainte, oamenii visau la vacante, la libertate si se bucurau de cate ori reuseau sa aiba parte de ele… Astazi, din ce in ce mai mult, ei TREBUIE sa se bucure dar reusesc din ce in ce mai greu… Iti suna si tie cunoscut?
Influencerii media, odata recunoscuti de comunitatea careia i se adreseaza, devin voci semnificative, carora le acordam credit absolut … afirmatiile lor rareori mai sunt supuse analizei critice. Parerile lor sau ale celor pe care acestia ii promoveaza reprezinta adevaruri care nu se mai cer dovedite (uneori, chiar sunt, insa nu in toate cazurile!) – adevarate axiome, care se justifica doar prin “notorietatea” vocii celui care emite mesajul in spatiul public.
Daca influencerii sunt la baza specialisti de buna credinta, multe informatii utile devin accesibile publicului larg. Si asta este de bine! Specialistii din sfera sanatatii care ofera programe de masa, educative, ofera informatii utile si au avantajul unei adresabilitati extinse. Apreciez de exemplu efortul unor asemenea medici – influenceri care incearca sa traduca un diagnostic medical (care altfel ar ramane inexplicabil pacientului) in limbajul oamenilor obisnuiti, ajutandu-i astfel sa inteleaga faptul ca medicatia administrata ar fi bine sa fie asociata unor schimbari in stilul de viata. Insa, chiar si acestia, se adreseaza unei majoritati.
Este ok sa ii urmaresti insa, daca vei incerca sa aplici si vei observa ca nu iti reuseste, in loc sa te grabesti sa te depreciezi pentru nereusita, sa te consideri prea slab deoarece nu reusesti sa te motivezi in acest sens, gandeste-te mai bine ca poate ,in cazul tau, conditii particulare te impiedica sa faci schimbarea dorita.
Acela este momentul in care ar fi bine sa cauti un specialist care sa te asculte pe tine, care sa te ajute sa te intelegi tu pe tine, sa accepti situatia ta particulara si abia apoi sa iti conturezi un plan de schimbare.
Iar in privinta deciziei : terapie la cabinet vs terapie online, sugestia mea ar fi sa alegi terapeutul (continutul si nu forma)! Terapeutul va avea aceeasi abordare , indiferent daca actul terapeutic se desfasoara la cabinet sau pe o platforma terapeutica. El va trata problema ta in modul sau caracteristic (implicat sau mai putin), analizand cu atentie sau superficial …
Deoarece psihoterapia inseamna mai mult decat a oferi prescriptii terapeutice…
Mult mai mult…
Add Comment