Tu esti prieten cu terapeutul tau ? Relatia terapeutica – intre asteptari si realitate -perspectiva unui terapeut de orientare cognitiv-comportamentala-

   Daca intentionezi sa apelezi la serviciile unui psiholog este bine sa stii ca relatia pe cate o vei stabili cu terapeutul tau iti poate facilita rezultatul dorit sau il poate bloca. De fapt , este recunoscut  faptul  ca o relatie terapeutica solida  este chiar factorul principal al progresului. Daca esti sau ai fost implicat candva  in psihoterapie, atunci toate acestea le-ai trait deja …

  Atunci cand pasim, pentru prima data, intr-un cabinet psihologic (este valabil si in varianta de terapie online) in mod firesc , avem  anumite asteptari: cum ne dorim sa arate cabinetul psihologic, care sa fie atitudinea  psihologului, cum sa decurga dialogul terapeutic, ce metode sa fie aplicate etc.   Uneori, aceste asteptari ne sunt confirmate, ceea ce va facilita stabilirea unei bune relatii terapeutice. Alteori insa, realitatea arata diferit fata de cea pe care noi am imaginat-o.

   Asteptarile clientilor/pacientilor sunt in functie de : caracteristicile propriei personalitati, istoria de viata, tipul problemelor psihologice cu care acestia se confrunta in prezent, modul propriu de relationare cu ceilalti, informatiile pe care clientii/pacientii  le detin despre domeniul psihologiei (carti citite,  filme vizionate, experientele altor oameni …)

  Desigur, consilierea si psihoterapia sunt procese centrate pe client- obiectul si scopul activitatii noastre il reprezinta starea de bine- fizica, psihica si sociala -a persoanei care ne solicita ajutorul.

  Da, ideea este de a-i oferi pacientului ceea  ce el  isi doreste – doar ca, de multe ori, ceea ce el considera ca ii este absolut necesar reprezinta tocmai o parte a problemei. Daca noi ii oferim doar ceea ce el ne cere, de multe ori vom reusi doar sa ii agravam dificultatile. De aceea ar fi bine sa ii oferim mai degraba ceea ce el are nevoie in prezent … In plus, de multe ori starea de bine de astazi nu ar garanta  aceeasi stare de bine si maine…

  Exista pacientii care sunt in cautarea unui terapeut-prieten, pacientii care cauta un terapeut-idol, pacientii care cauta un terapeut-admirator, pacientii care cauta un terapeut-magician, pacientii care isi cauta dreptatea alaturi de un terapeut-judecator, pacientii care sunt in cautarea unui terapeut-executant. Acestea sunt cele mai intalnite roluri pe care clientii/ pacientii le atribuie  terapeutilor.

   Este firesc, deoarece clientul asimileaza relatia terapeutica cu alte relatii din sfera sociala.

Da, suntem uneori, in functie de situatia problematica, putin din fiecare- important este insa sa ramanem  la rolul nostru principal  :

“DOAR”  TERAPEUTI PROFESIONISTI – bine pregatiti profesional, implicati, prezenti, responsabili !

Terapeutul-prieten:   Toti avem prieteni, amici, cunostinte, colegi, vecini, prieteni ai prietenilor nostri …  reali  sau virtuali…  Astazi nici nu ii mai putem numara- doar retelele sociale mai fac automat acest lucru, pentru informarea noastra : avem sute sau mii de prieteni… Este atat de usor sa ii gasim :  o cerere de prietenie si, destul de probabil, vom fi acceptati…  Este fara indoiala un sentiment placut: cineva ne doreste alaturi ! Ne va oferi cate un like, poate un comentariu binevoitor … De ce nu ? Da, stim… sunt oameni pe care nu ii vom putea suna la orice ora, chiar daca avem nevoie de ei, dar este o chestiune asumata. Ne ofera totusi un confort psihic …

  Doar ca experienta noastra sociala ne va impune, fara sa constientizam macar, anumite conveniente. Acestea sunt adanc intiparite in setul de convingeri dupa care ne ghidam viata. Este foarte dificil sa fim autentici 100 % in relatiile interumane cotidiene. Aprobarea celorlalti are o forta motivationala majora, dezaprobarea ne sperie teribil. Si atunci, daca dorim sa mentinem o relatie de prietenie, facem de obicei si compromisuri. De cate ori ati tacut atunci cand prietenul dv. a facut ceva cu care nu ati fost de acord 100%  ? Ati avut curajul sa ii spuneti, de fiecare data, ca dv. aveti un alt punct de vedere? De cate ori nu ati trecut dv. sub tacere un amanunt care ati considerat ca v-ar putea dezavantaja in fata prietenului dv. ? Daca intr-adevar nu ati facut-o si apreciati ca nici celalalt,  felicitari, sunteti un norocos ! Aveti o relatie de prietenie autentica…

  In psihoterapie a face compromisuri este periculos… In plus, devenim subiectivi, apropierea ne va reduce perspectiva , obiectivitatea va fi diminuata.

   Da, este posibil ca, in anumite conditii particulare, psihologul sa devina un prieten al nostru dar atunci terapia autentica a cam luat sfarsit … Este o alta relatie, bazata pe alte reguli.

Terapeutul-idol:  Este situatia in care clientul proiecteaza asupra terapeutului propriile standarde, este in cautarea unui model al perfectiunii umane. Cu cat terapeutul este mai dedicat profesiei , mai implicat, cu atat va fi mai usor sa fie investit de catre pacient cu calitati deosebite: insa,  la cea mai mica abatere de la standardele impuse de catre client, acesta se va simti dezamagit. Clientul va avea sentimentul ca a fost inselat ,  ca a  investit intr-o persoana obisnuita, un om la fel ca ceilalti …  atunci cand el astepta ceva cu totul special ! Terapeutul isi pierde astfel forta de a ajuta  aceste persoane…

Terapeutul-admirator:  Acesta este cautat de catre persoanele cu trasaturi de personalitate de tip narcisist. Nevoia lor de a fi apreciate, recunoscute ca avand o valoare umana superioara celorlalti, ii predispune la a se concentra doar pe a primi confirmari . Ei nu isi doresc cu adevarat schimbarea…  doresc, dimpotriva, o confirmare a faptului ca nu au, de fapt, nevoie de aceasta terapie ! Poate ceilalti…

Terapeutul-magician:  In acest caz, asteptarile clientilor sunt total nerealiste in privinta modalitatii in care se vor produce schimbarile. Acestia considera ca noi, ca si psihologi , avem anumite metode de terapie magice, ”trucuri”  care vor produce efecte spectaculoase, fara prea mult  efort, fara a avea nevoie de timp… Vor fi destul de dezamagiti atunci cand, dupa primele  una- doua sedinte de evaluare, nu observa schimbari semnificative (desi le explicam intotdeauna care sunt pasii , mici dar siguri, ai interventiei).

Terapeutul-judecator:  O categorie semnificativa este a celor care solicita ajutor psihologic pentru a schimba comportamentul nedorit al celor apropiati. Acestia sunt cei care stiu exact ce metode ar trebui sa aplicam astfel incat sotul/sotia, copiii  sa devina mai iubitori, mai comunicativi sau mai responsabili. Chiar daca uneori ne-am dori si noi acest lucru , din pacate, singura persoana pe care noi putem sa o schimbam suntem noi insine! Iar terapia va avea, intotdeauna, drept scop principal, starea de bine a persoanei care ni se adreseaza; abia ulterior, prin modificarile emotionale si comportamentale ale acesteia, este posibil (sau nu !) sa observam anumite schimbari dorite si  la nivelul celor apropiati lor.

Terapeutul- executant:  Este cautat de catre clientul dominator, cel obisnuit sa impuna regulile sale celorlalti, in viata de zi cu zi. Acesta considera ca terapeutul este dator sa se alinieze oricarei dorinte a sa , rezonabile sau nu,  sa raspunda “Prezent!” oricand si sa execute planul pe care clientul il are deja in minte …. Ca doar “de aceea este platit, nu ???”

  In terapie, toate acestea se cer discutate si explicate. Orice neintelegere a rolului pe care il are psihologul va crea dificultati in relatia terapeutica , cu consecinte negative asupra progresului terapeutic. Iar daca o relatie incepe prost… degeaba continuam sa inaintam pe un drum gresit, ne va conduce spre nicaieri…

  De fapt, in terapie, nu psihologul este situat in centrul atentiei –indiferent de capacitatile, pregatirea sau implicarea acestuia. Da, el trebuie sa fie prezent si atent la tot ce functioneaza/ sau nu, insa actorul principal este clientul.  Povestea lui este scenariul “live”. El este cel care, in fapt, isi va rezolva propriile probleme. Doar el are aceasta putere. De aceea nu vom putea sa fortam vreodata o schimbare impotriva vointei clientului nostru.

  Terapeutul are formarea temeinica intr-o scoala de psihoterapie, cunoaste bine tehnicile validate stiintific pentru diferitele tipuri de patologie, alegand astfel pachetele de tratament cele mai eficiente, constientizeaza limitele interventiei, ajuta pacientii in conturarea unor asteptari realiste, ii motiveaza, le este alaturi pe tot parcursul interventiei. Terapeutului ii revine si responsabilitatea actului terapeutic. El va alege ceea ce este necesar si suficient pentru a va ajuta sa stabiliti o relatie autentica, in primul rand cu dv. insiva.

 Psihologul lucreaza  insa  cu “materialul”  clientului.

  Clientul/pacientul este cel care detine toate datele problemei, raspunsurile care se asteapta doar a fi extrase la suprafata. Fara deschiderea si colaborarea  persoanei in cauza, psihologul nu are nici o sansa.

  La inceputul terapiei este foarte posibil sa traim un anumit nivel de disconfort datorita situatiei problematice in care ne gasim: de-a lungul timpului am adunat  probleme carora nu le-am gasit rezolvarea. Mai degraba le-am  ascuns, am gasit solutii temporare sau ineficiente- dar nu le-am abordat niciodata frontal. Uneori din teama , alteori deoarece nici nu am cautat vreo  rezolvare deoarece am fost  convinsi ca nu exista nici o solutie .

   Intr-un final, una dupa cealalta, aceste probleme ramase nerezolvate sunt asemenea continutului unui dulap in care nu ne-am gasit timp sa facem ordine, de multa vreme. Mereu grabiti, am aruncat acolo hainele murdare, unele peste altele si mereu am cautat haine curate. Dar, la un moment dat, s-au terminat si acestea. Ce simtim ? Disperare, neputinta… ce ne facem ? Daca vrem sa mai iesim din casa, este obligatoriu sa facem curat in dulapul respectiv! Sa scoatem hainele murdare, sa le sortam, le spalam, le calcam si apoi le aranjam la loc.

   La inceput, confortul nu este foarte mare: e dezordine !!! Dar aceasta dezordine este singura cale care ne va permite apoi sa punem totul in ordine.

   In psihoterapie,  hainele sunt reprezentate de gandurile si obisnuintele noastre. Pentru a face ordine in viata noastra este necesar , astazi, sa evaluam modul complex in care am privit si ne-am trait viata pana acum. Abia apoi, vom reaseza totul la loc si ne vom bucura cu adevarat de un alt nivel al confortului.

  Atunci cand faceti curatenie generala v-ati chema un prieten, un amic , o persoana pe care o admirati foarte mult sau o persoana de a carei parere sa va pese … sa asiste la curatarea celor mai intime obiecte personale ? Poate ca ati ezita…

  Dar ati putea sa o faceti dv. insiva ,impreuna cu o persoana de maxima incredere care nu v-ar judeca, nu v-ar eticheta , nu si-ar schimba parerea despre dv. Doar v-ar ajuta sa pastrati  ceea ce vi se potriveste cel  mai bine astazi si sa aruncati cele care au devenit, in timp, inutile. Psihoterapeutul  este aceasta persoana si de aceea este bine sa ramana ceea ce este.

  Nu exista interventie psihologica reusita in afara unei relatiei terapeutice solide. Dupa o prima interactiune cu terapeutul ar fi bine sa va puneti cateva intrebari si sa va ascultati pe dv. insiva :

-pare acest terapeut pregatit, capabil sa ma inteleaga si  sa  ma ajute ?

-simt ca pot sa am incredere in el si sa vorbesc deschis ?

-sunt de acord cu metodele pe care el mi le propune?

   Daca raspunsurile sunt mai degraba afirmative, continuati. Vorbiti deschis despre orice subiect, adresati orice intrebare va vine in minte, apoi analizati raspunsurile primite si modul in care va simtiti.

   Psihoterapia va ofera ocazia de a beneficia si de un alt punct de vedere , in afara celui propriu, mai obiectiv , care poate fi punctul cheie al schimbarii pe care v-o doriti. Vor fi dialoguri, dezbateri, concluzii… Este firesc ca terapeutul sa nu va confirme mereu punctul dv. de vedere, sa va adreseze provocari… acestea deschid calea spre rezolvarea problemelor dv. Este firesc insa ca, dincolo de aceste discutii, sa va doriti sa reveniti…  sa aveti incredere ca sunteti pe calea cea buna…

   Daca observati insa ca aveti prea multe nemultumiri legate de modul in care a decurs discutia, de atitudinea terapeutului fata de dv.,  de costuri, daca sedintele vi se par prea lungi si v-ati dori mai degraba sa amanati sedinta urmatoare  etc….  intrebati-va daca are sens sa continuati.  Nu inseamna ca dv. aveti vreo vina sau ca terapeutul este cel vinovat.

  Este posibil insa sa fie diferente prea mari intre viziunea dv. asupra terapiei si ceea ce vi se ofera. Acest lucru v-ar conduce la un consum prea mare de energie in  incercarea de a va adapta sau in dispute cu terapeutul. Veti avea tendinta de a polemiza mai degraba decat a lucra impreuna.

   Si atunci nu mai apartinem aceleiasi echipe, devenim combatanti. Terapeutul incearca sa va convinga de anumite evidente …  dv. sunteti convins ca nu va intelege… Veti consuma multe resurse in a va discredita terapeutul sau metodele lui de lucru. Mai bine cautati pe altcineva sau altceva – este foarte posibil sa rezonati mai bine cu un alt tip de terapeut sau cu un alt tip de terapie…

  Va doresc sa gasiti terapeutul potrivit si terapia care vi se potriveste ! Adica, aceea  in care va simtiti liber sa fiti dv. , fata in fata cu dv. insiva…

Add Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *